Există cărți pe care le citești doar de dragul de a citi, iar apoi mai există cărți care, pur și simplu, îți schimbă coordonatele vieții, oferindu-ți noi perspective, noi idei, noi căi de acces. Întocmai despre asta este cartea Juliei Galef, „Mentalitatea de cercetaș”: despre a-ți reconsidera viața și a te face să te gândești la moduri cu totul noi prin care să-ți abordezi obiectivele, felul în care reacționezi și, de ce nu, poate chiar valorile pe care le ai.

Despre lume pentru lume adunate

În această carte, Galef lansează o nouă teorie: cea a existenței a două mentalități. Acestea sunt „mentalitatea cercetașului”, respectiv „mentalitatea soldatului”, iar pe parcursul cărții ea încearcă să ne transmită de ce (și cum) este mult mai benefic să optăm pentru prima, nu pentru a doua.

Într-o mare măsură, este despre „cum să gândim corect”, cum să reacționăm în anumite situații, bazându-ne pe mentalitatea de cercetaș pe care o avem.

Poate suna ciudat, dar nu este – mentalitatea de cercetaș este cea pe care ar trebui să o abordăm pentru a nu ne minți pe noi înșine, pentru a fi la curent întotdeauna cu realitatea subiectivă pe care o trăim.

Conștientizând aceste lucruri, bineînțeles că, ulterior, vom putea acționa după anumite tipare, abordând anumite strategii: ne punem la îndoială „credințele”, raționalizăm anumite situații, alegem rezolvările cele mai sigure.

Cu alte cuvinte, despicăm firul în patru până ajungem la cea mai practică și corectă alegere.

La cealaltă extremă se află „mentalitatea de soldat”, care presupune abordarea problemelor într-un mod impulsiv, intempestiv, brusc și uneori chiar violent: a fi defensiv în funcție de situație, a căuta dovezi în permanență care să susțină faptul că „ceea ce faci este bine”, a-ți scoate în evidență atuurile (chiar dacă acestea uneori sunt deficitare) prin căutarea unor dovezi fizice, prin căutarea validării.

Evident, mentalitatea de soldat deseori îți pune bețe în roate și nu îți permite să evoluezi la maximul potențial, deoarece ea este persistentă și mereu prezentă.

Julia Galef vorbește despre modurile în care, încetul cu încetul, ai putea integra în viața ta mentalitatea de cercetaș. Aceasta există în fiecare dintre noi, însă apare la foarte puține persoane.

De fapt, ea se manifestă în permanență, însă la un nivel subliminal când, de fapt, ar putea să ne conducă viața în permanență. Este necesar să reușim să o accesăm mult mai des, pentru că asta ar însemna să ne valorificăm aptitudinile și calitățile la maximul potențial pe care acestea îl au.

Încetul, dar sigur, trebuie să știm cum să scoatem la lumină mentalitatea de cercetaș a cărei raționament este mult mai potrivit, în foarte multe situații, decât mentalitatea soldatului. Totuși, atunci când există un echilibru între cele două (aplicate în circumstanțe specifice), lucrurile decurg întocmai așa cum trebuie.

Julia Galef nu ne transmite că mentalitatea de cercetaș ar fi rea, toxică sau patologică, ci că, de-a lungul istoriei, am apelat mult mai des la aceasta, astfel încât, acum, se manifestă și în situații în care nu ar trebui să o facă.

Cartea „Mentalitatea de cercetaș” nu este doar o carte de dezvoltare personală, ci și o carte de psihologie deosebit de bine documentată. Julia Galef aduce drept dovezi, pentru a-și susține teoria, numeroase studii întreprinse de cercetători, rezultate și statistici relevante.

În cele din urmă, ea nu împarte dreptatea și nedreptatea, ci doar își susține ipoteza conform căreia mentalitatea de cercetaș este cea care ar trebui să ne călăuzească în viață, nu mentalitatea soldatului care, din nefericire, deseori pune stăpânire pe noi, ducând la rezultate neplăcute.