Am descoperit Psihicool pe Instagram. E o pagină fresh, cu multă jucăușenie, cu bucurie și entuziasm care vorbește despre subiecte ce creează disconfort, în mod normal. Vorbește natural, cu bucurie despre narcișiști și comportamente toxice. Explică pe înțeles lucruri complicate. E pentru adulți, adolescenți și copii, aș zice. Te invit să descoperi mai multe în noul interviu al săptămânii.

1. Despre misiunea ONG-ului

Care este misiunea principală a organizației voastre?

Psihicool s-a născut, inițial, ca o idee în timpul procesului meu de vindecare. A fost acel moment de conștientizare bruscă și dureroasă, ca și cum cineva mi-ar fi ridicat un văl de pe ochi: am realizat că mă aflam într-o relație abuzivă. Șocul descoperirii a venit cu o durere copleșitoare, aproape de nesuportat. Mă simțeam trădată, umilită, confuză, sfâșiată între vinovăție și o furie mută. Însă cel mai apăsător era sentimentul că fusesem manipulată să nu văd, să nu știu.

În acea suferință profundă mi-am spus: „E inuman ce mi se întâmplă mie, și e inuman că alții trăiesc asta fără să aibă habar.” Pe măsură ce am început să vorbesc cu alte persoane, am descoperit că nu eram singură. Sunt mii de victime care au simțit aceeași beznă, aceeași vinovăție, aceeași furie. Și poveștile noastre se aseamănă tulburător.

De ce? Pentru că abuzul emoțional urmează un tipar. Agresorii acționează după scheme bine cunoscute de profesioniști, doar că nimeni nu ne învață să le recunoaștem.

De aici s-a născut Psihicool – din dorința de a aduce lumină acolo unde este cea mai mare nevoie. Pentru că abuzul emoțional este invizibil. Nu lasă vânătăi pe piele, dar lasă răni adânci în suflet.

Misiunea Psihicool este să ofere sprijin celor care trăiesc sau au trăit relații toxice, să îi ajute să recunoască semnele abuzului, să înțeleagă ce li se întâmplă și, cel mai important, să găsească puterea de a spune: „Gata. Ajunge. Merit mai mult.”

Cum v-ați început activitatea și ce v-a inspirat să porniți acest drum?

Momentul în care am realizat că mă aflu într-o relație abuzivă a fost și momentul în care am zis „stop”. Am înțeles, brusc, că schimbarea pe care o așteptam de atâta timp nu avea să vină niciodată și că, rămânând acolo, mă distrugeam. A fost un șoc, pentru că, asemenea multor victime, și eu sperasem ani la rând că partenerul se va schimba.

Proiectasem asupra lui propriile mele dorințe și valori, refuzând să văd realitatea. Ajunsesem într-un punct în care nu mai știam cine sunt. Vinovăția, rușinea și teama deveniseră stări constante, iar corpul meu resimțea dureri pe care nu le mai experimentasem vreodată.

În acel moment de claritate dureroasă, am început să citesc compulsiv – despre abuz, traumă, narcisism, despre cum psihicul ne guvernează viața și, de multe ori, ne sabotează, ținându-ne captivi în relații toxice.

Așa a apărut ideea Psihicool – pentru că am realizat că, fără să ne înțelegem ”psihicul”, suntem orbi în fața propriilor trăiri și vulnerabili în fața abuzului. Am descoperit sute de povești ale altor femei și bărbați care treceau prin același iad ca mine. Tiparele erau aceleași. Și am înțeles că abuzul emoțional este un fenomen tăcut, dar extrem de răspândit. Victimele tac – de frică, de rușine, din lipsă de informație, de teamă.

Cel mai tare m-a zdruncinat un adevăr: traumele se transmit transgenerațional. Victimele și abuzatorii cresc copii cu răni emoționale, iar tiparele se perpetuează. Mi-am spus: „Dacă nu mă vindec acum, voi condamna și copilul meu la aceeași suferință.”

Această revelație m-a motivat să iau lucrurile în serios: am început terapia, am aprofundat studiul psihologiei, am învățat să lucrez cu mine, să meditez, să mă întorc spre sine. Din această dorință s-a conturat Psihicool – un spațiu sigur în care oamenii pot înțelege abuzul emoțional, își pot asculta psihicul și pot afla că există viață după abuz. Și că pot fi bine. Pe bune.

• Beneficiarii și impactul
  Cui vă adresați? Care sunt categoriile de oameni pe care îi ajutați cel mai mult?

Mă adresez, în primul rând, femeilor care se află sau au fost în relații abuzive, dar și bărbaților care trec prin astfel de experiențe, pentru că tiparul abuzului emoțional este același, indiferent de gen. Îmi doresc să ajut pe oricine simte că trăiește într-un mediu toxic, dar nu-și poate explica stările de anxietate, epuizarea, durerile fizice sau chiar bolile autoimune care apar adesea ca rezultat al stresului cronic și al traumelor emoționale.

Majoritatea urmăritorilor Psihicool sunt femei, ceea ce reflectă realitatea socială din România, o țară în care, din păcate, încă se resimt rădăcinile misoginismului și ale unei mentalități patriarhale, în care femeia este adesea văzută ca submisivă, iar bărbatul ca autoritate.

Totuși, vremurile s-au schimbat, iar din ce în ce mai mulți oameni – fie femei, fie bărbați – încep să recunoască și să denunțe abuzul. Psihicool se adresează tuturor celor care au fost manipulați, invalidați sau controlați emoțional, tuturor celor care trăiesc cu sentimentul că „ceva nu e în regulă”, dar nu știu exact ce. Pentru că abuzul emoțional nu lasă urme vizibile, dar distruge în interior. Și pentru că nimeni nu merită să trăiască așa.

Puteți împărtăși o poveste a unui beneficiar al cărui parcurs a fost schimbat datorită intervenției voastre?

Pagina Psihicool este încă la început, fiind lansată acum aproximativ trei luni, însă, chiar și într-un timp atât de scurt, am primit constant mesaje de la persoane care se află în relații abuzive, multe dintre ele fiind în stări de confuzie, vinovăție sau disperare.

Ceea ce am observat este că, pentru cele mai multe victime, conștientizarea vine treptat – este un proces anevoios, plin de frici și ezitări. Pagina ajută, în primul rând, prin prezență constantă și prin informațiile pe care le oferă. Nu grăbim pe nimeni, pentru că ieșirea din abuz nu e o decizie ușoară. Fiecare are propriul ritm și propriul moment de curaj.

Ceea ce contează este că, odată ce ajung aici, se simt văzuți. Nu se mai simt singuri. Începe să dispară din confuzie. Încep să-și ia viața în propriile mâini, chiar dacă sunt doar pași mici la început. În timp, își construiesc acel „arsenal” de cunoștințe psihologice și științifice care, când vor fi pregătiți, le vor ajuta să reziste și să plece.

Pentru mine, cel mai important este că, prin comunitate, am început deja să convingem câteva persoane să înceapă psihoterapia. Asta este o victorie imensă. Feedbackul pe care îl primesc zilnic, întrebările, mulțumirile – toate îmi arată că sunt pe drumul cel bun. Și asta îmi dă încredere că schimbarea e posibilă. Pas cu pas.

• Activități și proiecte
  Care sunt principalele proiecte și inițiative pe care le derulați în acest moment?

Proiectul Psihicool este unul amplu, construit cu o viziune pe termen lung, de cel puțin 3 ani. Este mai mult decât o simplă pagină de conținut – este un drum care crește odată cu mine.

Am început acest proiect dintr-o nevoie personală de vindecare, dar l-am ancorat într-un proces educațional solid. În prezent, urmez cursuri, studiez constant, mă pregătesc să parcurg facultatea de psihologie, iar fiecare informație pe care o ofer trece prin filtrul validării științifice.

În acest moment, Psihicool este concentrat pe crearea de conținut educațional pe rețelele sociale – postări, infografice, discuții deschise – care să ajute oamenii să recunoască abuzul emoțional. Însă merg dincolo de asta. Încerc să ofer claritate despre ce înseamnă, de fapt, o relație sănătoasă, pentru că, adesea, venim din familii sau medii în care aceste concepte au fost distorsionate.

De asemenea, aduc în discuție subiecte esențiale precum vindecarea, reglarea emoțională și modul în care creierul ne influențează percepțiile. Învăț oamenii cum să nu mai lase creierul să dicteze narative toxice cauzate de trauma din copilărie și cum să nu se mai lase copleșiți de emoțiile negative ce vin cu acestea. Totul pornește de la felul în care interpretăm realitatea și de la relația pe care o avem cu noi înșine. ”Psihicul” inglobează ceea ce ține de suflet, minte și latura interioară a ființei umane.

Stima de sine este punctul de plecare. În realitate, foarte multe persoane au o stimă de sine fragilă, dar maschează asta prin diverse mecanisme de apărare, creând o imagine exterioară de forță sau echilibru. În acest proces, emoțiile reale și autenticitatea ajung să fie percepute ca slăbiciuni, ca vulnerabilități de care trebuie să ne ferim. Ne e teamă să fim văzuți așa cum suntem cu adevărat, pentru că am fost învățați că asta ne face ușor de rănit.

Scopul meu, prin Psihicool, este să îi ajut pe oameni să lucreze întâi cu ce este în interior. Abia când începi să te vindeci pe dinăuntru, poți controla cu adevărat ce oferi spre exterior.

În viitorul apropiat, plănuiesc să ofer și materiale și ghiduri practice pentru public – resurse clare, ușor de aplicat, care să sprijine oamenii în procesul de conștientizare, ieșire din relațiile toxice și reconstrucție personală. Preconizez ca până în vară să lansăm și un website dedicat, cu o secțiune de blog, o comunitate pe bază de subscribe și diverse materiale care să poată fi parcurse și valorificate de cei care caută sprijin și direcție.

În paralel, îmi doresc să dezvolt live-uri, interviuri cu specialiști în psihologie și persoane care au reușit să iasă din relații toxice, creând astfel o comunitate reală de sprijin și educație. Psihicool nu este doar un proiect de informare – este despre reconectarea cu sine, despre creștere interioară și despre redobândirea controlului asupra propriei vieți.

Ce diferențiază abordarea voastră față de alte organizații similare?

Ceea ce face Psihicool diferit este combinația dintre informații validate științific și o abordare empatică, inspirată din realitatea dureroasă a victimelor.

Comunitatea pe care o construim aici este formată din oameni care au trecut prin abuz emoțional, iar multe dintre mărturiile lor stau la baza conținutului pe care îl ofer. De multe ori, doar cineva care a trăit o astfel de experiență poate înțelege cu adevărat dinamica subtilă și distructivă a unei relații abuzive – frica paralizantă, confuzia, speranța falsă și vinovăția care te țin captiv.

Psihicool este o voce caldă, dar fermă, care spune: „Nu ești nebun, nu ești slab, nu meriți asta!” – mesajul de care mulți dintre noi avem nevoie când ne aflăm în suferința abuzului. Îmi doresc să ofer acel sprijin pe care orice victimă ar trebui să-l aibă la îndemână atunci când simte că nu mai poate.

• Rezultate și realizări
  Care este cel mai mare impact pe care l-ați avut până acum? Există cifre sau date relevante pe care le puteți împărtăși?

În doar trei luni de la lansare, pagina Psihicool a adunat o comunitate de peste 2000 de urmăritori foarte implicați, iar reach-ul este în continuă creștere. Preconizez să trec de 10.000 de urmăritori până la vară, ceea ce este substantial.

Am primit zeci de mesaje private de la persoane care mi-au spus că postările le-au ajutat să conștientizeze că sunt victime ale abuzului emotional. Unele dintre ele au găsit curajul să iasă din relații toxice, altele au început să meargă la terapie. Pentru mine, fiecare mesaj care spune „Mulțumesc, conținutul este foarte valoros” este o realizare enormă.

Ce v-a impresionat cel mai mult în munca voastră până acum?

Ceea ce mă impresionează mereu este forța femeilor care, după ani de abuz, găsesc puterea de a pleca și de a-și reconstrui viața. Mă impresionează curajul lor, dar și faptul că încă au speranță. E valoros pentru mine să știu că suferința mea s-a transformat în salvarea altcuiva.

• Colaborări și sprijin
  Cu cine colaborați? Cum vă sprijină partenerii și voluntarii în activitatea voastră?

În prezent, Psihicool este un proiect pe care îl coordonez singură, însă sunt în contact permanent cu psihologi, terapeuți și profesioniști din domeniul sănătății mentale.

Pe măsură ce platforma va crește și nevoile comunității se vor diversifica, intenționez să extind echipa și să construiesc o rețea de specialiști cu care să colaborez constant, astfel încât să putem oferi sprijin direct și soluții personalizate celor care au nevoie. Urmează să colaborez prin postări educative cu diverși specialiști pentru a crește conștientizarea cu privire la trăsăturile abuzive.

Cum poate cineva să contribuie la misiunea voastră – fie financiar, fie prin voluntariat?

Oricine dorește să susțină misiunea Psihicool poate contribui, în primul rând, prin distribuirea conținutului – fiecare Share, Save sau mesaj poate ajunge exact la persoana care are cea mai mare nevoie de el. În același timp, sunt deschisă și către sprijin financiar sau colaborări cu voluntari, deoarece, pe măsură ce platforma crește, vor fi necesare resurse suplimentare pentru dezvoltarea website-ului, realizarea unor materiale educative video, precum și sprijin la crearea și gestionarea conținutului.

Orice contribuție, oricât de mică, poate face o diferență reală. Este un proiect pornit cu zero fonduri, însă creșterea sa trebuie susținută.

• Obstacole și lecții
  Care sunt cele mai mari provocări cu care v-ați confruntat ca organizație?

Cea mai mare provocare este să fac mesajul Psihicool să ajungă la cât mai mulți oameni, într-un spațiu digital suprasaturat de informații. Abuzul emoțional rămâne un subiect sensibil, adesea tabu, iar pentru multe persoane, recunoașterea semnelor ar însemna confruntarea cu o realitate dureroasă pe care poate nu sunt pregătite să o accepte încă.

O altă provocare este și adaptarea la algoritmul Instagram, care uneori limitează vizibilitatea conținutului, deși pagina are o creștere exponențială și comunitatea se dezvoltă constant. Aceste obstacole mă motivează să găsesc mereu soluții creative pentru a face informația accesibilă și pentru a ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ea.

Ce considerați important că ați învățat de-a lungul timpului în încercarea de a aduce schimbare?

Am învățat că vindecarea nu este niciodată un drum drept. Este un proces lung, cu suișuri și coborâșuri, în care te vei simți uneori puternic, alteori epuizat. Oamenii au nevoie să știe că nu sunt singuri în acest proces și că este normal să aibă momente de cădere – important este să continue.

Am mai învățat că empatia autentică deschide inimi, creează comunități puternice și dă oamenilor curajul de a merge mai departe, chiar și atunci când simt că nu mai pot.

În relația abuzivă pe care am trăit-o, mi s-a spus în mod repetat că nu sunt suficientă, că nu știu destul, că nu sunt bună. Și, deși aceste cuvinte au săpat adânc, ceva în mine a știut mereu că nu este adevărat. În interiorul meu, nu am crezut niciodată cu adevărat că sunt insuficientă.

Iar parcursul meu de până acum îmi confirmă că acel instinct interior avea dreptate. O lecție esențială pe care am învățat-o este că vocea abuzatorului nu este adevărul despre tine, ci despre el – adevărul îl găsim doar atunci când începem să ne ascultăm pe noi înșine.

• Viziunea de viitor

Unde vedeți organizația voastră peste 5 ani? Ce obiective mari aveți pentru viitor?

Îmi doresc ca Psihicool să devină o platformă națională de educație emoțională și sprijin pentru victimele abuzului. Visez la o comunitate de zeci de mii de oameni, susținută de psihologi, consilieri și supraviețuitori, unde fiecare să găsească ajutor rapid și sigur.

Ce proiect nou v-ar plăcea să inițiați dacă ați avea mai multe resurse?

Mi-ar plăcea să creez grupuri de suport gratuite, atât online, cât și offline, unde victimele să se poată sprijini reciproc.

De asemenea, mi-aș dori să dezvolt ateliere de educație emoțională dedicate tinerilor, în școli și licee, unde aceștia să învețe să recunoască semnele abuzului emoțional de la primele manifestări, dar și să înțeleagă ce înseamnă o relație sănătoasă – bazată pe respect reciproc, comunicare deschisă, granițe clare și susținere emoțională.

Aleg să mă concentrez pe tineri deoarece ei sunt la început de drum și, din păcate, mulți pornesc cu modele relaționale toxice, preluate fie din familie, fie din societate. Cred că educația timpurie este cheia prevenției. Oferindu-le instrumentele potrivite încă de acum, putem contribui la formarea unor adulți echilibrați, capabili să construiască relații sănătoase, evitând astfel să devină, în viitor, victime sau abuzatori.

• Mesaj pentru comunitate

Cum pot oamenii să facă o diferență în comunitatea lor, chiar și fără resurse financiare mari?

Prin sprijin emoțional și ascultare. Uneori, simplul fapt că ești acolo pentru cineva, că îl crezi și îl asculți fără să-l judeci, poate salva o viață. Abuzul emoțional te face să te simți singur, nesigur și ”nebun” – un om care îți spune „Te cred, sunt aici pentru tine” poate fi primul pas spre ieșire.

Ce mesaj ați dori să transmiteți celor care citesc acest interviu?

Dacă te regăsești în ce ai citit, nu ești singur. Nu ești vinovat. Nu ești nebun. Și meriți mai mult. Abuzul emoțional te golește de identitate, dar poți să te reconstruiești. Și, cel mai important, ajutorul există. E suficient să ceri sprijin, nu e o rușine. E curaj.