Muzeul Național al Literaturii Române din Iași este o instituție cu care am luat contact acum 3 ani când am fost pentru prima dată în Iași singură. Am mers la mai multe muzee, iar anul trecut am mers și la Muzeul Vasile Pogor despre care nu știam nimic. Află mai multe despre această instituție și de ce îți recomand să mergi să vezi muzeele din subordine. Mulțumesc doamnei Lăcrămioara Agrigoroaiei, muzeografă MNLR Iași pentru amabilitate și disponibilitatea de a răspunde atât de frumos la întrebările mele.

1. Despre muzeu și misiunea sa

Care este povestea din spatele înființării Muzeului Literaturii din Iași și ce misiune își propune să îndeplinească?

R.: Înainte de a vorbi despre înființare, este necesar să clarificăm titulaturile și să reținem că Muzeul Literaturii din Iași este parte componentă a Muzeului Național al Literaturii Române Iași.

În continuare, ne vom referi la devenirea ca instituție de sine stătătoare a Muzeului Național al Literaturii Române Iași. Povestea sa începe acum mai bine de un secol, în aprilie 1918, odată cu deschiderea spre vizitare a căsuței în care a locuit Ion Creangă, „bojdeuca” devenind astfel primul muzeu literar din România.

De la un muzeu administrat întâi de Universitatea ieșeană, apoi de Primăria Iași și mai în urmă de Complexul Muzeistic Iași, astăzi există 17 filiale (16 muzee și o colecție), dintre care 15 sunt în oraș, iar două în localități din județ. De la Secția de literatură a Muzeului de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeistic Județean Iași, la Muzeul de Literatură al Moldovei din cadrul Complexului Muzeistic Iași – începând cu a doua jumătate a veacului trecut, apoi de la Muzeul Literaturii Române – din toamna lui 1990, la Muzeul Național al Literaturii Române Iași, care administrează cele 17 filiale fără personalitate juridică, aceasta este o foarte prescurtată poveste a instituției care a obținut rangul de muzeu național în octombrie 2015. Informații detaliate despre fiecare filială pot fi găsite accesând site-ul www.muzeulliteraturiiiasi.ro.

Misiunea Muzeului Național al Literaturii Române Iași este conturată de însăși definiția muzeului prevăzută de lege și constă în colecționarea, conservarea, cercetarea, restaurarea, comunicarea și expunerea patrimoniului cultural pe care îl administrează, în scopul cunoașterii, educării și recreerii.

Mai pe înțeles, instituția muzeală, prin toate filialele sale, valorifică bunurile culturale prin expozițiile permanente, prin organizarea de expoziții tematice/temporare, la sediile proprii sau în parteneriat cu alte instituții culturale, prin realizarea de proiecte culturale, activități de educație muzeală, ca să menționăm doar cele mai frecvente tipuri de interacțiune cu publicul.

2. Importanța culturală

De ce este Iașul considerat o capitală a literaturii române și cum contribuie muzeul la păstrarea acestui statut?

R.: Deși Iașul este considerat capitală a culturii, respectăm întrebarea și facem referire doar la aspectul literar.

Iașul este considerat capitală a literaturii române în primul rând pentru trecutul său „atât de măreț în fapte și oameni”, cum spunea Mihai Eminescu – dar cu privire la trecutul țării. Putem să exemplificăm cu trei momente importante pentru istoria literaturii române, menționând mai întâi perioada pașoptistă, când în paginile revistei „Dacia literară” scoase de Mihail Kogălniceanu în 1840 publicau scriitori ca: Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi, Alecu Russo, Alexandru Donici.

Urmează Societatea culturală „Junimea”, cu al său mentor Titu Maiorescu și cu revista „Convorbiri literare” al cărui „secretar perpetuu” a fost Iacob Negruzzi – fiul lui Constantin, societate care a cunoscut cea mai înfloritoare perioadă în primii zece ani de activitate la Iași, între 1863-1874; acestei „Junimi” i se datorează „Epoca marilor clasici”, când au fost descoperiți și consacrați Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale.

Al treilea moment care trebuie amintit este „Viața românească”, grupare culturală care a editat revista cu titlu omonim, al cărui spiritus rector a fost Garabet Ibrăileanu, și care timp de aproape un sfert de secol, între 1906-1930, cu întreruperi datorate primei conflagrații mondiale, a avut o activitate fructuoasă la Iași.

În paginile revistei au publicat importanți autori de dincoace și de dincolo de Prut, de dincoace și de dincolo de Carpați, precum: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Gala Galaction, George Coșbuc, Șt. O. Iosif, Alexandru Vlahuță, iar printre colaboratori au fost intelectuali reprezentativi ai perioadei interbelice, ieșeni prin naștere sau prin adopție, ca: Mihail Sadoveanu, Demostene Botez, George Topîrceanu, Otilia Cazimir, Ionel și Alexandru (Păstorel) Teodoreanu, Alexandru Philippide și mulți alții.

Al doilea motiv pentru care Iașul este considerat capitală a literaturii române îl constituie muzeele create în case în care au locuit scriitori sau în spații special construite, toate fiind sub cupola Muzeului Național al Literaturii Române Iași. Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Mitropolitul Dosoftei, Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, Vasile Pogor, Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu, George Topîrceanu, Nicolae Gane, Constantin Negruzzi (în ordinea în care au fost inaugurate muzeele) sunt nume de referință în literatura română și sunt înscrise pe frontispiciul clădirilor care le cinstesc memoria.

Un alt motiv, nu al treilea, nici ultimul, dar cu cel mai mare impact din 2013 încoace, este Festivalul Internațional de Literatură și Traducere – FILIT, evenimentul care, spunem noi, i-a confirmat Iașului titulatura onorantă menționată în întrebare și care a contribuit la includerea orașului în lista celor 55 de orașe creative UNESCO, categoria „Literatură”.

Muzeul Național al Literaturii Române Iași contribuie la păstrarea statutului de capitală a literaturii române prin tot ceea ce face: proiecte și programe culturale care promovează și literatura contemporană, precum festivalul menționat mai sus, dar și rezidențe pentru scriitori, ateliere pentru traducători, evenimente diversificate dedicate copiilor și zilelor naționale și internaționale de interes cultural, ședințe de lecturi publice, întâlniri cu scriitori, și multe altele care sunt promovate pe pagina oficială a instituției și prin intermediul mijloacelor actuale de mediatizare.

3. Colecții și exponate la Muzeul Literaturii Române din Iași

Ce tipuri de exponate pot descoperi vizitatorii în cadrul muzeului? Care este piesa de rezistență a colecției?

R.: Fiecare filială din subordinea Muzeului Național al Literaturii Române Iași are particularitatea sa. În muzeele de tip memorial, dedicate scriitorilor amintiți mai sus, există o varietate mare de exponate: artă plastică – tablouri, sculpturi; artă decorativă – tapiserii, obiecte din ceramică, sticlă; mobilier de epocă; documente, manuscrise, cărți, fotografii, obiecte personale, iar lista poate continua. În  muzeele recent inaugurate sau reorganizate există modalități noi de prezentare a mesajului, a informației: săli conceptuale și instalații artistice care recreează ideea de literatură în general și de poezie în particular, instalații interactive de căutare a istoriei personale sau colective, ieșene sau naționale.

În funcție de interesul fiecărui vizitator, orice exponat poate fi o piesă de rezistență, orice muzeu poate fi atractiv și este, bineînțeles, unic, iar ele – muzee și exponate – așteaptă să fie descoperite.

4. Autori celebri și poveștile lor

Care sunt scriitorii români ale căror vieți și opere sunt cel mai bine reprezentate în muzeu? Puteți împărtăși o poveste interesantă despre unul dintre aceștia?

R.: Fiind vorba despre o instituție care are 11 filiale dedicate autorilor români, fiecare dintre acestea este reprezentativă pentru scriitorul pe care-l evocă. În funcție de spațiul în care a locuit un scriitor sau altul, de preocupările și statutul pe care le-a avut, interiorul muzeului face trimitere la viața și opera fostului locatar.

Poveștile despre fiecare scriitor în parte se lasă dezvăluite la muzeele cărora vizitatorii aleg să le treacă pragul, pentru că fiecare poveste are farmecul ei atunci când este spusă la ea acasă și de către colegii care le cunosc cel mai bine.

5. Activități și evenimente

Ce evenimente sau activități organizează muzeul pentru a atrage publicul tânăr și a promova literatura română?

R.: Muzeul Național al Literaturii Române Iași desfășoară o serie de evenimente și festivaluri, care deja au devenit tradiții, spre exemplu- Evenimente expoziționale dedicate personalităților și curentelor literare, Evenimente expoziționale cu parteneri din țară și străinătate, Evenimente culturale diverse, pentru toate categoriile de public, Șotron.Festivalul copilăriei, FILIT, ateliere de educație muzeală, care se desfășoară atât în muzee cât și la instituții partenere, dar și Rezidențele Șotron, unde autorii câștigători desfășoară activități literare cu publicul tânăr și foarte tânăr (spre exemplu, Cristian Cosma- Un Cristian a desfășurat activități literare în grădinițele de la sate).

Nu în ultimul rând, Clubul de lectură este un proiect ce fidelizează și provoacă publicul tânăr să iubească literatura și cultura.

6. Experiența vizitatorilor

Ce face ca o vizită la Muzeul Literaturii din Iași să fie o experiență unică? Există tururi ghidate, interactive sau activități speciale?

R.: Așa cum fiecare om are specificitatea și unicitatea lui, la fel este și experiența simțită în timpul vizitării muzeelor. Nu există două la fel. Chiar dacă au aceeași tematică, obiectele sunt diferite, spațiile, conceptul expozițional și modalitățile de etalare sunt altele.

Cei care trec pragul Casei Muzeelor, își vor începe călătoria începând cu 1876, an ce marchează înființarea primului teatru profesionist de limbă idiș din lume la Iași. După aceasta, vor lua cunoștință de teribilele evenimente din 28-30 iunie 1941, în sălile dedicate Pogromului de la Iași.

Vizitatorii vor urma o incursiune în istoria literară românească, având șansa să admire, printre altele, faimosul ceas de aur cu trei capace al poetului Mihai Eminescu, vor intra în primul muzeu din România dedicat ideii de poezie, o expoziție conceptuală, într-un limbaj artistic unic și ludic, creație a artistului Ion Barbu, ca apoi să intre în atmosfera de acasă a copilului din timpul comunismului românesc și atmosfera unei săli de clasă specifice acelei perioade.

Muzeul Nicolae Gane – Galeria Artei Ieșene, redeschis publicului anul trecut, dedicat incursiunii în istoria artei plastice ieșene (modernă și contemporană). Expozițiile organizate se remarcă prin metode clasice dar și inedite de etalare, instalații de ultimă generație în ceea ce privește elementele de muzeotehnică folosite, în funcție de viziune, mesaj, temă, artiști.

La Muzeul Vasile Pogor – Casa Junimii, sălile cuprinse în traseul de vizitare construiesc o imagine a istoriei locului, a casei și a proprietarilor, a Iașilor de altădată, recreează atmosfera întâlnirilor junimiste și propun inclusiv călătorii digitale în epoca junimistă prin instalații neconvenționale de artă și panou interactiv.

La muzeele din cadrul Muzeului Național al Literaturii Române Iași sunt organizate tururi ghidate efectuate gratuit grupurilor organizate sau contra cost individual ori grupurilor mai mici de nouă persoane.

Există tururi interactive realizate, cu precădere, în cadrul atelierelor de educație muzeală, dar și prntru activități speciale, care pot fi destinate unor anumite categorii de vizitatori, desfășurate punctual pentru a marca evenimente, aniversări, comemorări, pe parcursul anului, dar și în perioadele vacanțelor școlare sau cu alte ocazii, la inițiativa noastră, a instituției, ori la solicitarea partenerilor cultural-educaționali.

7. Digitalizarea și promovarea în online

În era digitală, cum reușește muzeul să ajungă la un public mai larg? Există proiecte digitale sau virtuale legate de muzeu?

R.: Pe lângă site-ul general al insituției, muzeulliteraturiiiasi.ro, avem site-uri dedicate festivalurilor, rețele de socializare pentru fiecare dintre ele. Platforma „mamă” oferă vizitatorilor online secțiune cu tururi virtuale pentru fiecare dintre muzee.

Pentru a atrage publicul tânăr organizăm ateliere online, în cadrul cărora oferim posibilitatea participanților să viziteze virtual muzee, invitându-i să participe activ la observarea detaliilor patrimoniului.

Și în online, în fiecare an, înregistrăm creșteri semnificative de vizitatori care se bucură de informații și chiar expoziții, de la distanță.

8. Implicarea comunității

Cum poate o persoană obișnuită să susțină muzeul? Există inițiative care implică voluntarii sau donatorii?

R.: Proiectele, evenimentele și festivalurile organizate de către Muzeul Național al Literaturii Române Iași sunt susținute și de comunitate, sponsori, parteneri. În fiecare an voluntarii joacă un rol extrem de important în buna desfășurare a festivalurilor, și le mulțumim pe această cale.

Pe măsură ce evenimentele cu tradiție au crescut, ajutorul voluntarilor a devenit imperios necesar. Spre exemplu, la un festival ca FILIT fără implicarea voluntarilor nu am reuși să acordăm la fel de multă atenție invitaților și publicului, evenimentul necesitând un tur de forță în cele 5 zile și o colaborare foarte bună. Instituția noastră a fost întotdeauna deschisă la colaborări și parteneriate care pot oferi publicului posibilitatea de implicare și cunoaștere.

În ceea ce privește donațiile, acestea pot fi făcute și de către personae fizice, atâta timp cât se respectă protocolul legislativ.

9. Provocări și realizări

Care au fost cele mai mari provocări întâlnite în conservarea patrimoniului literar și cum le-ați depășit? Dar cea mai mare realizare a muzeului?

R.: Considerăm că cele mai mari provocări în conservarea patrimoniului literar au fost întâlnite în reorganizarea și împrospătarea expozițiilor permanente, regândirea spațiilor de expunere și realizarea unor noi muzee în așa fel încât să fie mai atractive pentru publicul actual și să cuprindă tematici necesare pentru completarea istoriei locale și naționale.

Provocări în acest sens încă mai există și, în măsura posibilităților financiare, materiale și umane, ele vor fi rezolvate la momentul oportun.

Cea mai mare realizare, după opiniile vizitatorilor și nu numai, este inaugurarea celor cinci muzee care funcționează în Casa Muzeelor și care își primesc oaspeții din anul 2021.

Patru dintre acestea sunt noi: Muzeul Copilăriei în Comunism, Muzeul Poezie(i), Muzeul Teatrului Evreiesc în România și Muzeul Pogromului de la Iași, iar al cincilea, Muzeul Literaturii, a fost transferat din fostul Muzeu „Vasile Pogor” – azi Casa Junimii – și reorganizat în spațiile de la noul sediu.

De asemenea, redeschiderea Muzeului „Nicolae Gane”- Galeria Artei Ieșene reprezintă o realizare semnificativă datorită importanței culturale și istorice a acestuia.

10. Mesaj pentru iubitorii de literatură

Ce le transmiteți celor care nu au vizitat încă Muzeul Literaturii din Iași? De ce ar trebui să-l includă pe lista locurilor de explorat?

R.: Celor care nu au vizitat încă muzeele din cadrul Muzeului Național al Literaturii Române Iași le transmitem că este aproape imposibil să nu găsească ceva pe placul lor în interiorul celor 17 filiale. Iar dacă nu cred în ce am spus în scris, atunci să vină să se convingă singuri, pentru că, vorba personajului lui Marin Preda care-i provoacă pe vizitatori la intrarea unuia dintre muzee, „așa ceva nu există” decât la Iași.

Am mers la FILIT în 2024 și 2022. O experiență extraordinară pe care o recomand tuturor iubitorilor de literatură din țară. Orașul freamătă de turiști în acea perioadă.

Acum că ai aflat mai multe despre cum gândesc, simt și lucrează oamenii acestei instituții, ce zici: mergi în Iași?